Schizofrenie din punct de vedere al ortodoxiei


Sunteți pe pagina 1din 10 Căutați în document Depresia ca patim i ca boala Prin multe necazuri se cuvine noua sa intram n mpria lui Dumnezeu Fapte 14, 22 Scopul fundamental al acestei brouri este acela de a arta c o parte nsemnat a strilor depresive sunt urmare a unui mod pctos de via, urmare a aciunii distructive a pcatului asupra sufletului omenesc.

Cuvintele acestea sunt valabile n primul rnd pentru depresiile nevrotice, care, dup cum se va arta mai jos, sunt nrudite cu patimile pctoase ale trndviei i ntristrii.

Exist i un viziunea sa deteriorat ce să ia de depresie ce se dezvolt "de la natur" i nu este legat direct de cauze duhovniceti.

Consumul de substanţe psihoactive în schizofrenie – studiu de caz

Este o stare de boal care cere interventie medical calificat. Depresie informaii generale Depresia de la cuvntul latinesc depressio - "constricie, apsare" este dispoziia sufleteasc abtut, nsoit de moleeal, astenie, de o apreciere descurajat-pesimist a evenimentelor.

Aceast suferin e cunoscut lumii din timpuri imemoriale, de cnd s-a petrecut cderea n pcat a celui dinti om.

Depresia este cel mai rspndit simptom al bolilor sufleteti. Pn la procente din populaia planetei sufer de tulburri depresive. Actualmente numrul acesta a crescut simitor. De pild, din totalul bolilor psihice ale vrstei a treia ntre 40 i 60 de procente sunt reprezentate de ctre depresie. Circa 75 de procente dintre oamenii care sufer de depresie au luat mcar o dat n calcul ideea sinuciderii, iar procente dintre acetia au i comis-o.

Ca atare, este greu de supraapreciat ntreaga importan i complexitate a temei abordate. Depresia "a ntinerit". Victime ale ei devin nu numai oamenii de vrsta a treia i balzacian", ci i tineretul, chiar copiii. Diagnosticul de "depresie" este vedere încețoșată în att de des nct a devenit ceva obinuit.

M-am ocupat vreme destul de ndelungat cu recuperarea persoanelor care au suferit de pe urma aciunii psihodistructive a sectelor totalitare i activitilor ocultiste. Tulburrile depresive sunt un "nsoitor" al celor mptimii de butur, de droguri.

Certurile, divorurile, conflictele, bolile. Muli oameni au mereu la ei tablete sedative pentru cazuri ele stress, prbuire nervoas.

vederea îi încântă pe iubitori viziune cu haltere

Descurajarea, lipsa bucuriei de a tri, posomorrea, melancolia sunt, din pcate, att de proprii contemporanilor notri. Fr ndoial c n mare parte acest punct de vedere este ndreptit.

vederea a scăzut ochiul drept Carte sovietică despre viziune

Exist chiar o specie de tulburare depresiv numit depresie de epuizare. S vorbim puin despre particularitile clinice ale depresiei. Depresia este un sindrom ansamblu de manifestri morbide care se ntlnete n multe maladii psihice i n unele maladii somatice trupeti.

ochi uscați și vedere încețoșată este imposibil să refaci viziunea

Cauzele persistentei acesteia sunt, dup cum a demonstrat practica, legate de pierderea sensului vieii, de crahul speranelor. Se face distincie ntre episodul depresiv, reacia depresiv, starea depresiv i boala depresiv prelungit.

acuitatea vizuală 0 08 cărți de testare a viziunii copiilor

Psihiatrii au descris cndva aa-numita "triad depresiv": - dispoziia trist; - gndirea ncetinit; - inhibiia motorie. Printre alte manifestri ale deprimrii se numr tulburrile de somn, scderea capacitii de concentrare i de atenie, scderea apetitului, pierderea reaciilor emoionale de mai nainte, scderea interesului fa de evenimentele vieii de zi cu zi, nehotrrea chinuitoare, sentimentul de handicap, ideile sau aciunile suicidale de sinucidere.

Încărcat de

Dac ar fi s sistematizm tulburrile depresive, o atare sistematizare poate arta astfel: Depresii nevrotice: apar "pe teren nervos", ca rezultat al ocurilor nervoase, conflictelor externe i interne, sufleteti la omul potenial sntos din punct de vedere psihic. Majoritatea cercettorilor subliniaz rolul particularittilor de personalitate n formarea depresiei nevrotice.

Depresii somatogene, tulburri psihice ca rezultat al bolilor somatice. Depresii endogene, dezvoltarea lor este condiionat de factori constituionali. Depresiile de acest tip se ntlnesc n clinica schizofreniei, psihozei maniaco-depresive, n psihozele de involuie senilitate. Schizofrenia este o boal care se manifest prin modificri caracteristice ale personalitii.

Cum să-și trăiască credința creștinul bolnav de schizofrenie? - Pastor Vasile Filat

Schizofrenia constituie mai degrab nu o singur boal, ci o grup de psihoze reunite sub o singur denumire, care pot varia ca intensitate i durat a manifestrilor patologice precum i ca evoluie. Bolnavii de schizofrenie au nevoie de observaie i tratament psihiatrie.

Psihoza maniaco-depresiv este o boal psihic ale crei semne clinice fundamentale sunt fazele maniacale, depresive sau mixte, care pot alterna n diverse succesiuni.

Uneori, n clinica psihozei maniaco-depresive predomin o anumit faz. Particularitatea caracteristic a acestei boli este prezena intervalelor "luminoase" cnd cel afectat este practic sntos. Ele nu sunt legalte de factori situaionali i de mprejurri ale vieii, ci se dezvolt "de la natur". Depresii mascate: se manifest prin diferite suferine fizice dureri de inim sau de stomac, de cap. Dac e s vorbim despre tratamentul depresiei, devine evident faptul c depresia nevrotic este o problem a personalitii i acest tip de depresie se trateaz prin mijloace predominant duhovniceti i psihologice.

Pentru ortodox, este vorba de lupta cu patimile, de mergerea spre Hristos pe calea rbdrii, smereniei, nerutii, dragostei. Pe lng acestea sunt, bineneles, importante odihna cu msur, activitatea fizic, comunicarea chibzuit i folositoare pentru suflet. Depresia endogen nu poate fi, de regul, vindecat fr prescrierea medicamentelor necesare de ctre medicul-psihiatru. A aprecia o depresie de acest fel ca pe o patim pctoas este o abordare incorect a problemei.

Depresiile mascate i cele somatogene necesit, de asemenea, tratament medicamentos. Depresia nevrotic O parte nsemnat a strilor depresive sunt urmare a modului pctos de via, urmare a aciunii distructive a pcatului asupra sufletului omenesc.

Aceste cuvinte sunt valabile n primul rnd pentru depresiile nevrotice, care, precum vom arta mai jos, sunt nrudi te cu patimile pctoase ale ntristrii i trndvirii. Stiinta cunoaste multe lucruri despre apariia tulburrilor depresive, ns n mediul savant nu se accept s se vorbeasc despre pcat, dei cauza multor forme de depresie este tocmai el, fapt despre care dau mrturie Sfinii Prini i ntreaga experien ascetic a Ortodoxiei.

Cu mult nainte de observaiile tiinifice psihiatrice privitoare la proveniena depresiei nevrotice, Sfinii Prini au descris foarte exact aceast boal sufleteasc, numind-o "patimi pctoase ale trndvirli i ntristrii" - aa nct n acest caz diagnostieului medical i corespunde un "diagnostic" duhovnicesc. Depresia este un semnal sui generis al sufletului, prin care acesta i arat starea nenorocit - ns nu plns pentru pcate, ci chin al sufletului nepocit, cruia demonii i optesc: "Totul merge prost, n-ai de ce s mai tragi ndejde Dispoziia omului se nruttete, nimic nu-i mai aduce bucurie, totul l enerveaz; cade n posomorre, n ntristare, tot ce l nconjoar apare ntr-o lumin ntunecat.

Foarte adesea stri schizofrenie din punct de vedere al ortodoxiei acest fel apar pentru c "nu mi-a ieit n via cum am vrut: nu mi s-au nfptuit dorinele, a avut loc un anumit conflict, cineva schizofrenie din punct de vedere al ortodoxiei jignit". Nu orice ntristare e ns pctoas.

O viziune ortodoxă asupra bolilor psihice

Iubirea de cinstiri, de bani, de plcerile simurilor trec pe planul al doilea n astfel de perioade ale vieii. La bucurie, omul uit de sine; la necaz i ntoarce gndurile, vrnd-nevrnd, spre sine nsui, i contientizeaz pctoenia tot mai profund. Dac aceasta nu se ntmpl, i-a căzut vederea ntristarea este "de dragul ntristrii", iar pocinei i se substituie "autocanibalismul" nevrotic, care n afar de distrugere nu ofer sufletului nimic, este evident c a avut loc o falsificare.

O astfel de ntristare mincinoas este patim pctoas. Bineneles c minciuna, clevetirile josnice i jignlrile nu aduc bucurie sufletului, dar dac omul este cu desvrire zdrobit de ele schizofrenie din punct de vedere al ortodoxiei rmne vreme ndelungat ntr-o dispoziie trist sau, mai mult, ntr-o stare de dezndejde, de pierdere deplin a stpnirii de sine, a ndejdii n mila lui Dumnezeu i a credinei n sfinenia Purtrii de grij dumnezeieti pentru om, aceasta nu mai este nicidecum o stare cretineasc a sufletului, ci este deja pcat.

Dup cum afirm Sfinii Prini, ntristarea vine atunci cnd o patim nu s-a vzut satisfcut: de pild, cnd omul nu a primit suma de bani pe care o voia, cnd simmintele i-au fost respinse de aleasa inimii lui, cnd nu a fost avansat la serviciu de mult vreme. Patimile pctoase sunt legate ntre ele i se influeneaz ntre ele.

Astfel, trufia i slava deart sunt "susinute" de lcomia pntecelui i de curvie, iar toate acest. Rezultatele acestei tovrii" sunt: mnia, ntristarea, trndvirea - vorbind metaforic, sindromul "corbiilor necate".

care este cea mai ascuțită viziune cum să restabiliți vederea în ochiul stâng

Trndvirea, ntristarea l pndesc pe cel ce n-a dobndit credin tare n Dumnezeu. Aceste patimi stpnesc adeseori n sufletul celor care, lepdnd Cerescul, s-au lipit cu trie de pmntesc.

Altfel spus, la temelia sa adnc depresia nevrotic este urmare a necredinei n mntuitoarea Purtare de grij a lui Dumnezeu. La drept vorbind, aceasta este urmarea logic a filosofiei hedonismului, a vieii "dup propriul plac", spre care nzuiesc foarte muli oameni. Preasfinitul Varnava Beliaev remarc pe aceast tem: "Exist n tiina despre mntuire o lucrare care l duce pe om la Dumnezeu pe cea mai scurt cale. Este vorba de ntristarea schizofrenie din punct de vedere al ortodoxiei pcate, de ntristarea dup Dumnezeu Ce-i drept, la nceput se vars lacrimi amare, corozive, dar mai apoi se simt uurare, bucurie, luminare.

Cu ct nainteaz omul viziune cum să se dezvolte mult pe calea rnntuirii, cu att i se slluieste veselia mai mult n suflet; plngi, curg lacrimile iroaie, iar n inim e tot mai senin i mai cald.

Meniu de navigare

Minunat lucru Neptruns lucrare a harului! Exist ns i alt plns, i alt ntristare.

ambliopie acuitate vizuală viziunea nu este completă

Toi plng i se ntristeaz chiar cnd triesc n lux i n bogie, dar lucruri striccioase sunt acestea pentru care ei se dau de ceasul morii. Nu au ceva sau pierd ceva, i se ntristeaz. Uneori de pe urma acestei ntristri se ofilesc, se mbolnvesc i chiar mor. Aceast ntristare este drceasc.