Simț gros al tactului și al vederii


Exemplu, receptorii gustativi, olfactivi și cei situați în vasele de sânge; Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici și de presiune.

în ce constă vederea?

Exemplu, receptorii de tact și presiune, auditivi și vestibulari sau din mușchi și articulații; Termoreceptorii sunt sensibili la modificări de temperatură; Fotoreceptorii situați în retină sunt stimulați de undele luminoase; Nocireceptorii sunt viziune cu astigmatism miopic complex la stimuli foarte puternici, care produc leziuni celulare.

Indiferent de natura lor sau de localizare, receptorii prezintă trăsături funcționale comune: Capacitatea de a transforma o formă de energie în impuls nervos sau în potențial. Un anumit stimul cu o intensitate peste prag acționează asupra receptorului și produce o depolarizare la suprafața membranei, care nu se propagă.

(DOC) DEFICIENŢA DE VEDERE | Maria Godino - sibienii.ro

Această depolarizare se numește potențial de receptor. Intensitatea polarizării receptorului depinde de cea a stimulului. Când atinge un nivel critic se declanșează un potențial de acțiune, care se autopropagă prin fibra nervoasă senzitivă, conectată cu receptorul.

Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul.

Organele de simț ale omului

Deși receptorii generează independent potențiale, intensitatea stimulului poate fi detectată după numărul receptorilor stimulați sau după amplitudinea potențialului generat la nivelul receptorului. Sensibilitatea specifică. Fiecare receptor recepționează un anumit tip de stimul. Reduce până la dispariție răspunsul la acțiunea unui stimul puternic sau care acționează timp îndelungat.

BATE - definiție și paradigmă | dexonline

Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferită. Analizatorul cutanat Pielea este învelișul care protejează organismul uman de agresiunile mediului extern. În piele se află un număr mare de receptori foarte sensibili, care au rolul de a sesiza diferențele între cald și rece, apăsare, mângâiere, durere. Figura 1. Structura pielii Segmentul receptor al analizatorului cutanat Pielea este alcătuită din simț gros al tactului și al vederii straturi principale.

Epiderma, stratul superficial al pielii, este alcătuită dintr-un epiteliu stratificat de tip cornos, ale cărui celule se regenerează în permanență. Epiderma conține terminații nervoase libere și este străbătută de fire de păr și de canalele excretoare ale glandelor sudoripare.

la ce vârstă încetează vederea

Derma, situată sub epidermă, este alcătuită din țesut conjunctiv. Stratul superficial al dermei formează spre epidermă papilele dermice. Derma conține canalele de excreție ale glandelor sudoripare, o rețea vasculară și receptori nervoși. Derma mai conține partea superioară a foliculului pilos, glande sebacee și un mușchi neted piloerector.

Organele de simț ale omului

Acest mușchi ridică firele de păr sub acțiunea impulsurilor nervoase primite prin fibrele simpatice. Hipoderma este stratul profund care separă pielea de structurile subdiacente.

Este formată din țesut conjunctiv lax, bogat în celule adipoase, îndeplinind rolul de rezervă nutritivă, de izolator termic și mecanic. Hipoderma conține partea profundă a foliculilor piloși, glomerulii glandelor sudoripare, o rețea vasculară și receptori nervoși corpusculii Vater-Pacini, Ruffini și Golgi-Mazzoni.

Organele de simț ale omului

Prin receptorii pe care îi conține, pielea asigură sensibilitatea tactilă, presională și vibratorie, termică și dureroasă. Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii. Receptorii pentru presiune sunt sensibili la acțiunea mecanică de apăsare a pielii. Din punct de vedere structural, receptorii tactili sunt terminații nervoase libere sau receptori încapsulați. Capacitatea discriminativă tactilă depinde de densitatea receptorilor numărul de receptori pe unitatea de suprafață și de alți factori, cum ar fi temperatura.

🍀 10 alimente care conțin hormonul tinereții. Remedii naturiste

Creșterea temperaturii mărește sensibilitatea tactilă, în timp ce scăderea ei are efecte opuse. Sensibilitatea discriminativă tactilă se determină măsurând distanța minimă la care doi stimuli pot fi percepute separat.

Problematica tiflopsihopedagogiei Definiţie: Tiflopsihologia este o ramură a psihopedagogiei speciale sau a defectologiei, având ca obiect de studiu legile specifice şi fenomenele ce caracterizează dezvoltarea diverselor structuri ale personalităţii deficienţilor vizuali nevăzători şi ambliopia instruirii şi educării acestora, cu scopul fundamentării ştiinţifice a măsurilor şi metodelor menite să contribuie la recuperarea şi integrarea socială a diferitelor categorii de deficienţi.

Această distanță variază între aproximativ 2 mm la nivelul limbii și al degetelor și mm la nivelul tegumentului spatelui. Acuitatea tactilă a degetelor este utilă îndeosebi nevăzătorilor pentru citirea Braille.

Simbolurile Braille sunt puncte în relief, așezate în pagină la simț gros al tactului și al vederii de 2,5 mm. Pipăind aceste puncte în relief pe pagină, un nevăzător experimentat poate citi până la de cuvinte pe minut. Receptorii tactili și de presiune se adaptează, în general, foarte rapid.

De aceea contactele permanente nu sunt percepute îmbrăcămintea, presiunea atmosferică. Segmentul intermediar calea de conducere al analizatorului cutanat Primul neuron se află în ganglionul spinal, aflat pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal. Fibrele sensibilității termice, dureroase și tactile fac sinapsă cu cel de-al II-lea neuron în cornul posterior al măduvei spinării, axonul acestui neuron trece în cordoanele laterale, formând fasciculele spinotalamic lateral termic-dureros și spinotalamic anterior tactil.

Cel de-al treilea neuron se află în talamus, iar axonul acestuia proiectează informația în cortex. Segmentul central al analizatorului cutanat Este reprezentat de neocortexul receptor, aflat în girusul postcentral din lobul parietal aria somestezică I.

Fiecare zonă a corpului are o proiecție corticală. În zona senzitivă diferitele segmente ale corpului sunt reprezentate de sus în jos, cea mai bogată reprezentare o au buzele, limba şi mâna cu degetele, mai ales degetul mare.

Dacă proiecţia senzitivă ar fi desenată, ar reprezenta un om în miniatură — homunculus senzitiv — răsturnat, mult deformat ca proporţii, în funcţie de numărul receptorilor.

degetele și vederea

În peretele superior al șanțului lateral se află aria somestezică II, unde se face proiecția sensibilității tactile grosiere Analizatorul olfactiv Simțul mirosului olfacția la om este localizat în cavitatea nazală. Miresmele din jurul nostru ne aduc informații despre obiectele sau ființele din mediul înconjurător.

Mirosul ne informează despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente, ne ajută la recunoașterea persoanelor și a locurilor, uneori chiar la retrăirea amintirilor. Figura 2. Analizatorul olfactiv Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactivă, o parte a mucoasei care căptușește cavitatea nazală.

Vederii și auzului în mișcare

Mucoasa olfactivă apare ca o zonă limitată la o suprafață de cm2. Este galbenă și permanent umedă.

cum să îmbunătățim vederea în bolotov

Mucoasa olfactivă este alcătuită dintr-un strat de celule epiteliale de susținereîntre care se află celulele alungite receptoare. Receptorii olfactivi sunt chemoreceptori, deoarece sunt stimulați de substanțe chimice volatile, antrenate de aerul inspirat și dizolvate în lichidul vâscos de la suprafața mucoasei olfactive.

Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari protoneuronul căiiale căror dendrite sunt situate printre celulele de susținere. Dendritele se termină cu o mică veziculă buton olfactivprevăzută cu cili. Cilii olfactivi ies la suprafața mucoasei în mucusul secretat de celulele glandulare ale acesteia. Neuronul olfactiv protoneuronul intră, deci, în contact direct cu excitantul, fără niciun dispozitiv de receptare, selectare sau dirijare a informației. Axonul său transmite direct centrului imediat superior o simplă informație: prezența sau absența excitantului olfactiv.

Segmentul de conducere - axonii neuronilor olfactivi bipolari, care formează nervii olfactivi, străbat lama ciuruită a osului etmoid de la baza craniului și pătrund în bulbii olfactivi.

glosar hipermetropie

Aici fac sinapsă cu celulele mitrale neuroni ganglionari multipolarideutoneuronul căii. Axonii celulelor mitrale formează tracturile olfactive și se termină în cortex. Segmentul central este localizat în aria olfactivă din paleocortex. Sensibilitatea olfactivă este foarte diferită de la un individ la altul, chiar la același individ variază în unele situații: înainte de masă sensibilitatea olfactivă este mai mare decât după aceea.